După ce primește o scrisoare ciudată de la verișoara ei, - o scrisoare care nu o reprezintă deloc, căci Catalina era o fată plină de viață, drăguță - Noemi decide să îi facă o vizită la Locul Înalt, unde locuiește împreună cu noul ei soț și restul familiei.
Primele 200 de pagini încearcă să ne introducă în atmosferă, să ne facă cunoștiință cu personajele și să creeze relații între ele. Personal, mi s-a părut cam plictisitor totul. În afară de vizitele la bătrâna ce îi prepara Catalinei o anumită poțiune pentru somn și legendele aflate de la ea, restul acțiunii - deși a fost minunat modul de scriere - nu m-au făcut să mor de nerăbdare să aflu secretele casei, căci nici măcar nu mi-au trezit vreun interes pentru ele. Prima parte a fost o lectură plăcută, dar fără prea mare curiozitate.
Cu toate astea, ultimele 100 de pagini au schimbat complet situația, adrenalina a crescut, lucrurile petrecute m-au făcut să îmi doresc în sfârșit să aflu mai multe, iar dezvăluirea și deznodământul a fost unul pe măsură. A meritat toată așteptarea, căci credeam că am deslușit misterul, însă nu a fost deloc la ce mă așteptam.
Am fost foarte mulțumită de cum s-a legat totul. Din păcate nu am reușit să mă atașez de niciun personaj, iar pe Noemi am considerat-o cu nasul pe sus și prea plină de ea. Făcând abstracție de aspectele respective, cartea a fost frumoasă, povestea la fel.
Dacă și primele 200 de pagini ar fi avut mai multă adrenalină și mai multe scene interesante, i-aș fi acordat 5 stele. Chiar și așa, recomand. ⭐️⭐️⭐️⭐️☆
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu