Acțiunea romanului are loc în anul 1941, în pragul celui de-al Doilea Război Mondial. În urma unui bombardament, Ana își pierde ambii părinți și este nevoită să se mute la mătușa ei. În primele șase luni, protagonista își exprimă tristețea și durerea stând în pat, cu ochii în tavan și abia murmurând câteva cuvinte atunci când este întrebată dacă îi este foame sau dacă vrea să facă baie.
Mi-a plăcut modul în care mătușa ei a privit situația și, deși mi s-a părut crudă, la vremea respectivă gândirea ei era justificată. Aceasta caută să o pună pe fată pe picioare, întâi găsindu-i o slujbă ca bucătăreasă pentru nemți, iar mai apoi încercând să o căsătorească cu Ștefan, o veche cunoștiință de a Anei care îi apare în cale pe neașteptate. Acesta îi trimite scrisori pe parcursul romanului și o numește iubită, însă Ana nu simte același lucru pentru Ștefan.
După ce soția unui neamț se îmbolnăvește și moare, lăsând în urmă un copil mic și nevinovat, Ana este rugată să aibă grijă de el, fiind cea mai tânără de acolo. Pe parcursul cărții, Brunch - tată copilului - și Ana nutresc niște sentimente nevinovate, dar care în timp nu mai pot fi chiar atât de ușor ținute în frâu.
Cei doi ajung să aibă parte de momente intime pe parcursul nopții, Ana fiind nevoită să se mute în acea casă pentru a fi mai aproape de copil, iar între ei se leagă o poveste de dragoste frumoasă; cu toate că Brunch nu prea știe românește și se înțeleg greu.
În a doua parte a cărții, Ana este surprinsă de vizita lui Ștefan, băiatul încercând să o convingă să ia masa cu familia lui. Ana nu își dorește acest lucru, însă mătușa ei o împinge de la spate. Fata este văzută de Brunch, iar bărbatul ajunge să sufere și să nu îi mai vorbească. Din punctul acesta, mă așteptam ca lucrurile să o ia într-o direcție total opusă. Mă așteptam ca Ana să tragă de el, să îi spună că nu a însemnat nimic și că dragostea sa pentru el este cât se poate de reală.
După câteva zile, Brunch o caută pe Ana, spunându-i: Tu a mea! - acesta a fost momentul care m-a impresionat cel mai mult, mi-a plăcut la nebunie cum a pus piciorul în prag.
Finalul romanului mi s-a părut cam deplasat, nu m-a impresionat deloc și mi-a creat o stare de discomfort. Nu consider că Brunch ar fi fost capabil de așa ceva. Cu toate acestea, nu pot să spun că mi-a stricat plăcerea acestei cărți.
Mi-a plăcut romanul Simonei. A știut cum să te țină în suspans, lucrurile nu sunt grăbite, iar sentimentele iau naștere ușor și natural. Cu siguranță voi începe și volumul II. ⭐️⭐️⭐️⭐️⭐️
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu